Cum îţi clădesc prietenele relaţia

Ai o gaşcă de prietene bune, pe care te poţi baza în orice situaţie, care îţi întind mâna în ajutor şi umărul la plâns. Pe lîngă ele ai un bagaj de relaţii eşuate şi trăieşti cu impresia că sufletul tău nu e făcut să împartă şi să iubească.
Fără să ţină cont de afirmaţiile tale cum că nu vei mai iubi niciodată şi nu vei mai tresări la sărutul nimanui, vine momentul în care cineva ce de sex opus îţi atrage atenţia în alt mod decât deobicei.
Şi-ncepe jocul de care-ţi era dor, care-ţi plăcea să-l joci şi vrei să-l câştigi. În mare parte aici apar problemele. În urma decepţiilor tale ai rămas cu o lipsă de încredere în tine şi cu impresia că toate deciziile tale în ale amorului au fost şi vor fi cele mai proaste.
Şi-acum să ne întoarcem la gaşca de prietene săritoare. Sunt aici lângă tine şi au fost mereu dupa fiecare despărţire şi după fiecare suferinţă. Şi-atunci cum să nu le „foloseşti” şi acum?
„Păi ştii, că e draguţ şi-mi cam place. E aşa…bărbat şi mă topesc la un simplu „Salut” venit din partea lui”
Şi fetele, săritoare de fel, încep să se bucure că au din nou o relaţie de clădit, un joc de jucat alături de tine (de cele mai multe ori fără tine). Şi din momentul în care ai îndrăznit să pui întrebarea „ Voi ce credeţi c-ar trebui să fac?” ai devenit un pion în mâna lor , mână cu care, tot ele, ţi-au şters lacrimile după ultima relaţie destrămată.
Şi încep să arunce cu sfaturi în tine. De la mimica pe care trebuie să o adopţi când îl zăreşti, până la felul în care trebuie să te machiezi la o primă întâlnire oficială cu el. Tu asculţi conştiincioasă şi nu le ieşi din cuvânt. Nu de alta, dar tu nu ai putut să te-ngrijeşti de o relaţie până acum.
Dacă ai acceptat primul „sfat” şi prima sugestie eşti un om mort. De aici până la acapararea de către prietenele tale de suflet a viitoarei posibile relaţii e doar un singur pas. Tot jocul tău devine strategia lor, ar câştigul tău va fi victoria lor.
De la un simplu : „ Nu-l săruta de la prima întâlnire pentru că te va crede uşoara” până la „ Tu nu vezi că nu i-a păsat niciodată de tine. Ar fi mai bine să-l părăseşti” traseul e ca şi stabilit. Şi ăsta e e cel mai uşor scenariu.
Şi toate astea ţi se vor întâmpla cu un motiv. Nu ţi-e clar? Cum nu? Nu tu erai cea care nu avea încredere în deciziile pe care le ia? Nu tu erai cea care întreba mereu „Şi-acum să-l sun sau o să creadă că sunt disperată”.
Trist ştii ce este? Că tipul chiar te plăcea. Dar mai poţi fi sigură că tu erai cea pe care o dorea? Sau dorea femeia cerebrală, romantică, atentă, spirituală care era defapt un om clădit din personalităţile prietenelor tale?
Şi nu durează mult până când vei lua o decizie de una singură. O decizie care va coincide cu prima „greşeală” din relaţia ta. Prietenele dau din cap dezaprobator şi îţi aruncă un „ Nu mai fă din astea că o să şi-o ia in cap”.
Şi-apoi se duce şi pseudo relaţia asta clădită de o gaşcă de prietene de suflet, săritoare şi cu intenţii nobile, la bază ce-i drept. Şi tu mai aduni o relaţie eşuată şi mai aduni un pachet de decizii proaste.
Dar nu-i nimic, că doar ai o gaşcă de prietene bune, pe care te poţi baza în orice situaţie, care îţi întind mâna în ajutor şi umărul la plâns.
Şi poate, într-o zi, vei învăţa că între o sugestie şi acapararea unei relaţii este o graniţă subţire. Că între un sfat şi jocul prietenelor tale care îţi clădesc o relaţie „pefectă” e doar un singur pas. Şi vei mai învăţa, cândva, probabil, că vei avea relaţia perfectă atunci când nu vei mai pune întrebări şi vei face ce simţi.