Cereșetori și cerșetorii

30 Iun

Sărăcia îmbracă numeroase forme și nu mă refer la cea spirituală. Nu vreau să vorbesc nici despre cei săraci cu duhul ci strict despre cei care n-au bani. Mi s-a dat să văd atâția…

Sărăcia te poate înnobila uneori și asta chiar mi-aș dori să văd mai des asta. Știu că îmi vei spune că lipsa banilor te înrăiește, dar asta nu e o scuză.

Am să dau doar câteva situații cu care m-am întâlnit. Unele dintre ele m-au scârbit, iar altele m-au făcut să plâng și nu neapărat de milă.
N-ai bani niciodată de țigări? O știi pe aia „Atunci tată, lasă-te de fumat” pentru că și cerutul de țigări (de la prieteni și cunoscuți) este o formă de cerșetorie. Nu mi-e milă de tine că n-ai bani de țigări ci o să-mi fie milă de tine când n-o să le poți lua parizer copiilor (care, apropo, chiar este foarte bun). Nu poți să ai tupeul să-mi ceri țigări non-stop și-apoi când le termini pe ale mele să te duci să-ți cumperi un pachet. Știi de ce? Pentru că o să-ți spun că ești de căcat! Și nici măcar n-o să-mi pară rău că-s gagică și n-ar trebui să vorbesc urât.

Apropo de țigări, situația poate lua și o altă întorsătură. O prietenă era la o cafea prin Unirii cu niște amici. Și vine un de-ăla mic și negru și cere 1 leu. Cică atât îi mai trebuia ca să-și ia un pachet de țigări. Unul dintre comeseni, îl anunță pe ăl mic că el n-are bani nici să-și plătească berea și că prietenii îi fac cinste. Și ce crezi că face cerșetorul? Pune 5 lei pe masă și îi spune că-s pentru cafea. Și pleacă…

Altă zi, altă situație. O doamnă la 70 și de ani (spun doamnă pentru că felul ei de-a fi o innobileză) stă pe stradă cu niște cutii de plasturi. Dădea trei cutii la 2 lei. I-am întins 5 lei și-am cerut 6 cutii. Măi, nu m-a lăsat să plec până nu mi-a dat rest un leu. „Cum să iau eu de la tine 5 lei pe 6 cutii când ele costă doar 4 lei? Nu se face așa ceva domniță”. Am plâns…

Și-atunci eu ce să zic când niște chelnerițe cu cercel în buric îmi iau banii pe ce consumație și-mi spun cu nonșalanță „N-am să-ți dau 1 leu”? Asta e cerșetorie cu forța, nu?

Și știi ce mi-ar plăcea? Să nu mă mai întâlnesc niciodată cu nici o formă de cerșetorie. Dar dacă ar fi să aleg de care aș vrea să scap, ar fi cea nobilă. Cerșetorii care sunt oameni merită să scape de sărăcie. Cei cu tupeu și nesimțiți nu m-ar deranja să rămână săraci pe viață. Știu că nu e bine să le vreau răul, dar chiar nu cred că merită mai mult.

sursa pozei flickr.com

Etichete:, , , , ,

Lasă un răspuns

Fill in your details below or click an icon to log in:

WordPress.com Logo

You are commenting using your WordPress.com account. Log Out / Schimbă )

Twitter picture

You are commenting using your Twitter account. Log Out / Schimbă )

Facebook photo

You are commenting using your Facebook account. Log Out / Schimbă )

Connecting to %s

Follow

Get every new post delivered to your Inbox.